Cu toții am auzit o mulțime de mituri legate de consumul de cafea – de la influența asupra inimii și până la efectele asupra sănătății oaselor sau a femeilor însărcinate. Însă, înțelegerea corectă a adevărului din spatele acestor afirmații contează foarte mult pentru a lua decizii informate cu privire la consumul de cafea.
Așadar, să analizăm mai atent câteva dintre cele mai răspândite mituri despre cafea și să descoperim cât de multă știință există în spatele lor.
1. Cafeaua îți afectează inima
Mitul conform căruia cafeaua îți afectează inima este un subiect de dezbatere în comunitatea medicală și printre consumatori. Unele persoane cred că substanța numită cofeina din cafea poate fi dăunătoare pentru sănătatea inimii, în timp ce altele consideră că este benefică în anumite doze. Studiile au oferit rezultate variate în ceea ce privește legătura dintre consumul de cafea și riscul de afecțiuni cardiace.
Pe de o parte, câteva studii sugerează că un consum excesiv de cafea ar putea crește tensiunea arterială și ar putea fi asociat cu un risc crescut de aritmii cardiace pentru unii oameni. De asemenea, cafeina poate declanșa palpitații sau anxietate în cazul persoanelor sensibile.
Pe de altă parte, alte cercetări sugerează că un consum moderat de cafea ar putea avea beneficii pentru sănătatea inimii. Unele studii au arătat că un consum moderat de cafea este asociat cu un risc redus de boli de inimă coronariene și accident vascular cerebral, posibil datorită antioxidanților și altor compuși din cafea care ar putea avea efecte pozitive asupra sănătății inimii.
2. Cafeaua îți deshidratează organismul
Unul dintre miturile comune despre consumul de cafea este că aceasta ar deshidrata organismul. Acest mit se bazează pe ideea că substanța cofeină din cafea are un efect diuretic, determinând eliminarea crescută de apă din corp și, implicit, deshidratarea.
Cu toate acestea, cercetările nu susțin pe deplin această afirmație. Deși cofeina are un efect diuretic, studiile au arătat că băuturile care conțin cofeină, cum ar fi cafeaua, nu duc în mod necesar la deshidratare dacă sunt consumate în mod moderat.
Corpul uman are un mecanism eficient de reglare a echilibrului hidric, iar consumul de cafea nu pare să afecteze negativ acest proces în cazul majorității oamenilor sănătoși. Cu alte cuvinte, pentru majoritatea persoanelor, cafeaua poate contribui la aportul total de lichide al organismului, fără să determine o deshidratare semnificativă.
Totuși, există anumite situații în care consumul excesiv de cafea sau de alte băuturi care conțin cofeină ar putea să ducă la deshidratare, în special în condiții de temperaturi ridicate sau efort fizic intens, când este necesară o hidratare adecvată.
3. Cafeaua este dăunătoare pentru femeile însărcinate
Cafeaua este subiectul unei preocupări semnificative pentru femeile însărcinate, deoarece conține cofeină, substanță care poate trece prin placentă și afecta fătul. Există unele dovezi care sugerează că un consum excesiv de cofeină în timpul sarcinii poate fi asociat cu riscuri pentru sănătatea fătului.
Cofeina poate crește ritmul cardiac al fătului și poate reduce fluxul sanguin către placenta, ceea ce ar putea afecta creșterea și dezvoltarea acestuia. De asemenea, consumul excesiv de cofeină a fost asociat cu un risc crescut de naștere prematură, greutate mică la naștere și alte complicații ale sarcinii.
Cele mai citite articole
Deși nu există un consens clar privind cantitatea exactă de cafea considerată sigură în timpul sarcinii, majoritatea organizațiilor medicale recomandă limitarea consumului de cofeină la aproximativ 200-300 mg pe zi în timpul sarcinii, echivalentul a aproximativ 1-2 cești de cafea obișnuite pe zi.
Cu toate acestea, fiecare femeie și fiecare sarcină sunt unice, iar sensibilitatea la cofeină poate varia. Este important ca femeile însărcinate să discute cu medicul lor despre consumul de cafea și să ia în considerare și alte surse de cofeină din dieta lor, cum ar fi ceaiul, ciocolata și alte băuturi sau alimente care conțin cofeină.
Limitarea consumului de cafea poate fi o măsură prudentă pentru a proteja sănătatea fătului în timpul sarcinii.
4. Cafeaua este nocivă pentru oase
Întrebarea legată de cât de nocivă este cafeaua pentru oase a fost subiectul mai multor cercetări și dezbateri în comunitatea medicală. Unele studii au sugerat că un consum excesiv de cafea ar putea avea un impact negativ asupra sănătății oaselor, în timp ce altele au găsit doar o legătură slabă sau deloc.
Cofeina din cafea poate afecta absorbția calciului în organism. Calciul este un mineral esențial pentru sănătatea oaselor și a dinților, iar reducerea absorbției acestuia ar putea contribui la pierderea densității osoase și la riscul de osteoporoză în timp.
Cu toate acestea, efectul real al cofeinei asupra sănătății oaselor poate fi influențat de mai mulți factori, cum ar fi cantitatea de cafea consumată, aportul total de calciu și vitamina D din dietă, nivelul de activitate fizică și alți factori de stil de viață.
Majoritatea studiilor sugerează că un consum moderat de cafea, adică până la 3-4 cești pe zi, nu este asociat cu un risc semnificativ pentru sănătatea oaselor. Totuși, pentru persoanele care au deja un risc crescut de osteoporoză sau care au o dietă deficitară în calciu, poate fi recomandabil să limiteze consumul de cafea sau să compenseze prin consumul suplimentar de alimente bogate în calciu.
5. Cafeaua întunecată are mai multă cofeină decât cea deschisă la culoare
Este un mit comun că o cafea întunecată are mai multă cofeină decât cea deschisă la culoare. Acest mit se datorează ideii că o cafea prăjită mai intens sau mai închisă la culoare ar fi mai concentrată în cofeină. Totuși, realitatea este mai puțin simplă.
Procesul de prăjire al cafelei nu influențează semnificativ conținutul de cofeină al boabelor. Cofeina este un compus relativ stabil și nu este afectată în mod semnificativ de procesul de prăjire. Acest lucru înseamnă că atât cafeaua întunecată cât și cea deschisă la culoare pot avea conținuturi similare de cofeină, în funcție de varietatea de cafea și de procesul de prăjire specific.
În realitate, gustul și aroma cafelei sunt mai degrabă influențate de procesul de prăjire decât de conținutul de cofeină. Cafeaua prăjită mai intens sau mai întunecată poate avea un gust mai puternic, mai amar și mai bogat, dar aceasta nu indică în mod necesar un conținut mai mare de cofeină.
Deci, în general, nu există o legătură directă între culoarea prăjirii cafelei și conținutul de cofeină. Este important să recunoaștem că preferințele pentru gust și aroma cafelei pot varia, iar alegerea între cafea întunecată și cea deschisă la culoare ar trebui să se bazeze mai mult pe preferințele personale decât pe nivelul de cofeină.Acestea sunt unele dintre cele mai populare mituri legate de consumul de cafea. Așadar, dacă este momentul să îți cumperi un espressor pentru locuință, să apelezi la o firmă care oferă espressoare în custodie sau să mergi la o cafenea pentru a servi această băutură, bucură-te de moment și lasă la o parte gândurile care nu sunt altceva decât niște mituri.
