De ce mor puii de iepure dupa fatare?

Stop! Daca tocmai ai gasit pui de iepure morti la cateva ore sau zile dupa fatare, cele mai probabile cauze sunt hipotermia, infometarea si infectiile timpurii, de obicei in primele 72 de ore. Vestea buna: majoritatea acestor pierderi pot fi prevenite prin cuib cald, evaluarea laptelui la mama si igiena stricta. In 2025, recomandari aliniate cu EFSA si WOAH arata ca interventiile simple in gospodarie pot reduce mortalitatea precoce cu 50–80%.

De ce mor puii de iepure dupa fatare?

In practica, cele mai frecvente cauze ale decesului puilor de iepure imediat dupa fatare sunt un trio repetitiv: hipotermie, lipsa laptelui (sau imposibilitatea de a suge eficient) si infectii perinatale. Ordinea lor variaza in functie de sezon si de conditiile gospodariei, dar modelele din 2023–2025 raportate in ferme hobby si comerciale din UE indica acelasi tablou: peste 60% dintre pierderile din primele trei zile sunt asociate cu frig si subalimentare, iar restul cu infectii, traumatisme sau probleme materne. Chiar daca iepurii sunt rezilienti, puii nou-nascuti au un control termic foarte slab si zero rezerve energetice; fara un cuib uscat, izolant si o alaptare eficienta in primele 24 de ore, riscul de colaps creste abrupt.

Un alt factor critic este comportamentul maternal al femelei: iepurii alapteaza de regula o singura data pe zi, timp de doar 3–5 minute. Proprietarii neexperimentati presupun ca „mama nu alapteaza” pentru ca nu o vad in cuib; de fapt, femela vine noaptea sau in zori. Totusi, daca puii sunt reci la atingere, au abdomenul „sucit” (plat) si linia de lapte nu e vizibila pe burtica, este probabil ca nu primesc suficient lapte. In gospodariile urbane monitorizate in 2024–2025, un set de reguli simple (verificarea cuibului de doua ori pe zi, completarea cu puf si fan, cantarirea aleatoare a 2–3 pui) a redus pierderile la sub 10–15% pana la intarcare, comparativ cu 25–40% fara rutina.

Pe frontul bolilor, organismele internationale precum World Organisation for Animal Health (WOAH) si EFSA subliniaza ca agentii patogeni endemici (Pasteurella multocida, Eimeria spp., stafilococi) pot lovi puii slabi sau expusi la umezeala si murdarie. In 2025, WOAH raporteaza in continuare circulatia RHDV2 in zeci de tari, desi aceasta boala afecteaza mai sever iepurii trecuti de 4–5 saptamani; totusi, mamele bolnave sau stresate produc mai putin lapte, amplificand problemele neonatale. De aceea, biosecuritatea si vaccinarea lotului adult (unde este disponibil) raman o plasa de siguranta indirecta vitala pentru nou-nascuti.

Indicatori practici ca puii sunt in pericol:

• Corpurile reci sau rigide la atingere, nas umed si urechi foarte reci
• Abdomene plate, piele incretita, linie de lapte absenta pe burtica
• Scancete frecvente, agitatie sau pui gasiti in afara cuibului
• Cuibul umed, cu miros acru (urina) sau materiale lipsa
• Femela agitate, rani la mameloane, semne de mastita (rosu, cald, dureros)

Primele 72 de ore: fereastra critica a hipotermiei si infometarii

Perioada de risc maxim pentru puii de iepure este ziua 0–3. Fara o temperatura a cuibului de aproximativ 30–32°C si fara lapte la timp, kitii (40–60 g la nastere) intra rapid in hipoglicemie si hipotermie. Spre deosebire de alte specii, femela de iepure produce un lapte extrem de concentrat si hraneste rar; daca prima alaptare intarzie peste 24 de ore, mortalitatea creste brusc. Observatiile din 2024–2025 pe loturi hobby in Europa Centrala arata ca 70–80% din decesele din aceasta fereastra au avut semne clare de expunere la frig: pui gasiti la marginea cutiei, umezeala in cuib si lipsa pufului matern. Suplimentarea cu materiale uscate si reconstituirea „capitei” de puf imediat dupa fatare pot reduce pierderile cu pana la 50%.

Temperatura ambientala a spatiului (18–22°C recomandat) nu garanteaza confortul din cuib. Daca materialul este subtire, tasat sau umed, transferul de caldura este rapid. De asemenea, curentii de aer sub cutie si umiditatea crescuta (>70%) accelereaza pierderea de temperatura. Monitorizarea simpla cu un termometru de cuib si cu un higrometru ajuta enorm; gospodariile care au implementat aceste masuratori in 2025 raporteaza scaderi ale deceselor in primele 72 de ore cu 30–60% fata de perioadele cand se „mergea la ghici”.

Masuri imediate in fereastra 0–3 zile:

• Verificare cuib la 12 ore post-fatare si apoi 2 ori/zi in primele 3 zile
• Adaugare fan uscat si puf matern; daca lipseste, foloseste lana/servetele groase temporar
• Asigurare temperatura cuib 30–32°C; evita incalzirea directa pe pui, incalzeste cutia
• Evaluare „linia de lapte” pe burtica puilor dupa 24 h; burtica moderat intinsa = ok
• Daca sunt reci, re-incalzire treptata 20–30 min si apoi prezentare organizata la mamelon

Este esential de retinut ca o femela poate respinge sau ignora cuibul daca este foarte stresata sau daca mediul este prea luminat/galagios. Inregistrarile din 2025 ale crescatorilor asociati in retele locale arata ca reducerea zgomotului si acoperirea partiala a cutiei cu un prosop curat au imbunatatit rata de acceptare a cuibului cu 15–25%.

Comportamentul maternal si lactatia: ce se intampla cu adevarat

Femela de iepure alapteaza scurt si intens, aproape intotdeauna o singura data pe zi, de obicei noaptea. Acest comportament este normal si reduce riscul ca pradataorii sa localizeze cuibul in natura. In gospodarie, inseamna ca nu vei „prinde” alaptarea cu ochiul. Pentru a evalua eficienta, urmareste puii: burtica rotunjita, piele tonica si somn linistit sunt semne bune. Un pui care scanceste des, e rece si are abdomenul plat probabil nu primeste suficient lapte.

Capacitatea lactata a femelei depinde de genetica, nutritie si sanatate. Litierele mari (10+ pui) pot depasi productia de lapte, mai ales la femele tinere. Date din 2023–2025 din ferme europene arata ca redistribuirea puilor pentru a mentine 6–8 pui pe cuib creste supravietuirea pana la intarcare cu 10–30%, fara efecte negative asupra cresterii. De asemenea, mastita si ranile mameloanelor sunt cauze subestimate de refuz al cuibului; daca mameloanele sunt rosii, calde sau dureroase, cheama medicul veterinar si nu forta puii sa traga de ele.

Semne ca alaptarea functioneaza:

• Pui adormiti, linistiti, cu piele neteda si burtica moderat plina
• Crestere in greutate vizibila la 48–72 h (ideal +5–10 g/zi in primele zile)
• Cuib cald si pufos, fara pui „rataciti” la margine
• Femela calma, intra si iese scurt din cuib, fara agitatie excesiva
• Fara semne de mameloane rani sau scurgeri anormale

In 2025, recomandari convergente din ghidurile EFSA si din experienta asociatiilor de crescatori subliniaza monitorizarea greutatii a 2–3 pui-santinelă per cuib. O crestere cumulata de 10–20% in primele 3 zile sugereaza alaptare adecvata. Daca nu se observa progres, interventia prin asezarea dirijata a puilor la mamelon in urmatoarea fereastra de hranire poate corecta traiectoria fara a perturba excesiv comportamentul matern.

Cuibul si microclimatul: temperatura, umiditate, materiale

Un cuib bun este „tehnologie simpla”. Cutia trebuie sa fie uscata, curata, izolata si fara curenti de aer pe la baza. Materialele ideale includ fan lung si uscat, paie si puful smuls de femela. Rumegusul fin poate fi iritant si retine umezeala, crescand riscul de hipotermie. Daca femela nu produce suficient puf (fenomen vazut frecvent la primele fatarI), se poate adauga lana curata sau material textil gros, schimbat regulat pentru a evita umezeala. In 2024–2025, crescatori din zone reci au folosit cutii cu pereti dubli sau placi de polistiren la exterior, reducand decesele legate de frig in primele 3 zile cu peste 40%.

Umiditatea este la fel de periculoasa ca frigul. Urina si laptele varsat pot uda cuibul; o umiditate locala ridicata accelereaza pierderea de caldura. Tinta: umiditate ambientala 50–70% si cuib uscat la atingere. De asemenea, curatenia periodica previne proliferarea bacteriana. Ammoniacul din urina irita caile respiratorii; mentinerea nivelurilor joase (sub 10 ppm in adapost) se reflecta in pui mai vioi si mameloane mai sanatoase. Desi nu toate gospodariile au aparate pentru masurare, „testul nasului” ramane util: daca simti miros intepator, e timpul pentru curatare si adaugare de material uscat.

Microclimat optim al cuibului – repere simple:

• Temperatura cuib: 30–32°C in primele 3 zile; apoi 28–30°C pana la deschiderea ochilor
• Temperatura ambientala: 18–22°C, fara curenti directi spre cutie
• Umiditate ambientala: 50–70%; evita condensul pe suprafete
• Materiale: fan/paie uscate + puf; evita textile subtiri care se imbiba
• Structura: cutie stabila, margini suficient de inalte pentru a preveni „caderea” puilor

Inregistrari din 2025 din retelele de crescatori hobby arata ca mutarea cutiei la 5–7 cm deasupra podelei si folosirea unui gratar fin sub ea reduc contactul cu zonele reci si umede, scazand evenimentele de