Pana cand se mulge o vaca gestanta?

Raspuns scurt: o vaca gestanta se mulge pana cu 45–60 de zile inainte de fatare, adica aproximativ pana la ziua 220–235 de gestatie. Aceasta fereastra, numita perioadă de repaus mamar (dry period), maximizeaza sanatatea vacii si productia din urmatoarea lactatie. Dacă ai nevoie de o regula rapida: opreste mulsul cu 7–8 saptamani inainte de fatare, exceptand cazurile speciale discutate mai jos.

Pana cand se mulge o vaca gestanta? Raspunsul pe scurt

Standardul in zootehnie pentru vacile de lapte este repausul mamar de 45–60 zile inainte de fatare. Avand in vedere ca durata medie a gestatiei la bovine este de circa 280 de zile (interval obisnuit 279–287), momentul uzual de oprire a mulsului cade intre ziua 220 si 235 de gestatie. Practic, o vaca gestanta se mulge pana in luna a 7-a spre a 8-a de gestatie, apoi intra in repaus pentru regenerarea tesutului mamar si pentru pregatirea colostrului. Atat FAO (Food and Agriculture Organization) cat si ghidurile europene de bunastare sintetizate de EFSA subliniaza ca perioada de repaus mamar are beneficii clare pentru sanatate si performanta productiva in lactatia urmatoare.

In 2024–2025, tendinta in multe ferme comerciale din UE si SUA ramane repausul clasic de 50–60 de zile, cu abordari selective privind tratamentele la uscare (selective dry cow therapy), in linie cu folosirea prudenta a antimicrobienelor. Datele raportate de National Mastitis Council (NMC, 2024) si EFSA (actualizari 2023–2024) indica faptul ca ferestrele critice de risc pentru infectii intramamare sunt primele 2 saptamani dupa oprirea mulsului si primele 2 saptamani post-fatare, motiv pentru care sincronizarea si managementul uscatului sunt decisive.

De ce este necesar repausul mamar si ce se intampla fiziologic

Perioada de repaus mamar permite involutia si apoi regenerarea alveolelor mamare. In primele 7–14 zile dupa oprirea mulsului, glanda mamară parcurge o involutie accelerata, cu reducerea secretiei si inchiderea canalului mamelonar, urmata de o faza de refacere, in care se diferentiaza noile celule secretoare. Aceasta resetare biologica sustine productia de lapte din lactatia urmatoare si calitatea colostrului. Fara acest interval, vaca are sanse crescute de a porni in lactatie cu tesut mamar “obosit”, ceea ce poate reduce productia si creste riscul de mastita.

Studiile sintetizate in rapoarte EFSA si NMC arata ca o perioada adecvata de repaus mamar este asociata cu productii mai bune in lactatia urmatoare si cu o rata mai scazuta a infectiilor subclinice. In 2024, analizele de practica din ferme europene au raportat ca un repaus prea scurt (sub 30–35 zile) poate reduce productia din lactatia urmatoare cu 2–8%, in timp ce uciderea completa a repausului (no-dry) poate scadea productia cu 6–12%, chiar daca aduce unele beneficii metabolice la vacile cu productie foarte scazuta la final de lactatie. In plus, calitatea colostrului (tinta: Brix 22%+ sau IgG 50 g/L+) este semnificativ mai buna dupa o pauza adecvata.

Puncte cheie despre rolul repausului mamar

• Regenerarea alveolelor mamare, care sustine productia maxima din urmatoarea lactatie.
• Imbunatatirea colostrului, esential pentru imunitatea vitelului in primele 24 de ore.
• Reducerea stresului metabolic la final de gestatie, cand cerintele fetusului cresc.
• Controlul mastitei: riscul de infectii noi este ridicat imediat dupa uscare si aproape de fatare, cerand protocoale stricte.
• Optimizarea scorului de conditie corporala (tinta 3,0–3,25 la uscare) pentru un start bun in lactatie.

Cronologia practica: zile de gestatie, zile in lactatie si ferestre cheie

In fermele comerciale, reproductia este programata pentru a atinge un interval fatare–fatare de circa 12–13 luni. De obicei, insamantarea are loc la 60–90 de zile in lactatie. Dupa confirmarea gestatiei, se urmareste productia si sanatatea pana spre luna a 7-a de gestatie, cand se programeaza uscare. Cronologia orientativa: gestatie 280 de zile, uscare la ziua 220–235, fatare la ~ziua 280, apoi pornirea in lactatia noua cu o curba de productie ascendentă in primele 6–8 saptamani.

In 2024–2025, multe softuri de management recomandă planificarea uscatului automat pe baza datei probabile a fatarei si a productiei zilnice. De exemplu, daca vaca are data estimata a fatarei la 1 decembrie, uscare intre 2 si 17 octombrie se incadreaza in fereastra 45–60 de zile. Pentru juninci (primipare), unii consultanti prefera 60 de zile de repaus pentru a asigura o adaptare mai blanda, mai ales in ferme cu densitate mare.

Repere de timp utile

• Durata medie a gestatiei: ~280 zile (FAO, literatura de specialitate).
• Fereastra de uscare: 45–60 zile inainte de fatare (practica standard UE/SUA, 2024–2025).
• Ferestre de risc mastitic: primele 14 zile dupa uscare si primele 14 zile post-fatare (NMC 2024).
• Insamantare uzuala: 60–90 zile in lactatie, pentru ciclu de 12–13 luni.
• Calitatea colostrului: tinta Brix 22%+; colectare in primele 2 ore post-fatare.

Cum decizi data exacta: productie de lapte, scor corporal, sanatate si varsta

Desi regula generala este 45–60 de zile, decizia fina depinde de productie, scor de conditie corporala (BCS), varsta/paritatea si istoricul de sanatate. Vaci cu productie foarte scazuta la final de lactatie pot fi oprite mai devreme, in timp ce vaci cu productie ridicata pot necesita management de trecere pentru a ajunge la un nivel sigur de uscare (ideal sub 10–12 litri/zi pentru a reduce presiunea intramamala la oprire). Un BCS de 3,0–3,25 la uscare este o tinta conventionala in UE (EFSA si ghiduri nationale), iar depasirea 3,5 creste riscul de cetoza la inceputul lactatiei.

In 2025, Recomandarile NMC si ale programelor nationale (de exemplu, National Dairy FARM Program in SUA; ghiduri veterinare in statele UE) sustin abordarea selectiva a tratamentului la uscare si folosirea sistematica a sigilantilor interni de mamelon in loturile cu risc. Decizia se ia pe baza istoricului de somatic (SCC), a culturilor bacteriologice acolo unde este posibil si a evaluarilor clinice individuale.

Indicatori practici pentru a alege momentul

• Productie zilnica sub 10–12 L: uscare mai sigura, cu scaderi de presiune mai rapide.
• BCS tinta 3,0–3,25 la uscare; evita sub 2,75 si peste 3,5.
• SCC si istoric mastitic: vacile cu SCC persistent ridicat necesita plan de uscare mai atent.
• Paritate: junincile beneficiaza adesea de 55–60 zile de repaus.
• Confirmarea gestatiei si estimarea corecta a datei fatarei (ecografie/diagnoza veterinara).

Gestionarea opririi mulsului: abrupt vs treptat, nutritie si prevenirea mastitei

Uscarea poate fi facuta abrupt (oprire completa in aceeasi zi) sau treptat (reducerea frecventei mulsului si a aportului energetic in 3–7 zile). In fermele cu productie finala mica, oprirea abrupta este frecvent mai simpla. In fermele cu productie ridicata, o strategie treptata, insotita de ajustarea ratiei (reducerea energiei nete lactatie, scaderea concentratelor) poate preveni edemul si scurgerile de lapte. EFSA si NMC recomanda igiena stricta, igienizarea mameloanelor si aplicarea sigilantilor interni la momentul uscatului pentru a reduce patrunderea patogenilor.

In 2024, metaanalize citate de NMC arata ca sigilantii interni pot reduce riscul de infectii intramamare noi in perioada uscata cu aproximativ 30–70%, iar combinarea cu terapia selectiva la uscare (acolo unde este indicata) scade si mai mult riscul de mastita clinica la inceputul lactatiei. In UE, politica de utilizare prudenta a antibioticelor (in spiritul Regulamentului (UE) 2019/6) incurajeaza decizii bazate pe dovezi privind terapia la uscare si folosirea mai larga a sigilantilor si a masurilor de biosecuritate.

Repere operationale in managementul uscatului

• Curatare riguroasa a mameloanelor si aplicarea corecta a sigilantilor interni.
• Reducerea concentratelor cu 3–7 zile inainte daca productia este ridicata.
• Monitorizarea scurgerilor de lapte si a umflaturilor in primele 3–5 zile post-uscare.
• Separarea si cazarea in boxe curate, uscate, cu asternut abundent.
• Revizuirea planului cu medicul veterinar: SDCT, culturi, istoricul SCC.

Exceptii si scenarii speciale: lactatii scurte, vaci cu productii mari si strategii neconventionale

Exista situatii in care fereastra clasica de 45–60 zile se ajusteaza. In lactatii foarte scurte (de exemplu, vaci rehituite tarziu), un repaus de 40–45 de zile poate fi o solutie de compromis pentru a pastra ritmul de fatare. In schimb, in vaci cu productie foarte mare la final de lactatie, medicul veterinar poate recomanda o strategie treptata mai lunga pentru a ajunge la un nivel de productie sigur la uscare, evitand scurgerile si presiunea intramamala crescuta. Junincile pot beneficia de o pauza spre 60 de zile, pentru a intra in prima lactatie intr-o stare mai buna.

S-au testat si strategii de repaus scurt (30–40 de zile) sau chiar fara repaus (no-dry). In 2024–2025, sintezele de date arata ca repausul scurt poate duce la o scadere modesta, dar masurabila, a productiei in lactatia urmatoare (tipic 2–8%), in timp ce no-dry reduce productia in medie cu 6–12%, dar poate ameliora parametri metabolici la vacile cu productie foarte scazuta la final. Totusi, aceste abordari necesita selectie atenta a animalelor si consultanta veterinara, iar institutiile de profil (NMC, EFSA, programe nationale) recomanda prudenta, deoarece riscurile de mastita si de colostru slab pot depasi beneficiile in multe ferme.

Important: in 2025, obiectivele de bunastare promovate de WOAH (World Organisation for Animal Health) si de autoritatile nationale subliniaza ca adaptarea strategiei trebuie sa protejeze sanatatea ugerului, confortul animalului si calitatea colostrului. Ori de cate ori se deviaza de la standardul 45–60 zile, este esential un plan strict de monitorizare (SCC, culturi, Brix colostru, scor locomotie, BCS).

Impact economic si de bunastare: cifre actuale si indicatori de performanta pentru 2025

Momentul la care opresti mulsul influenteaza direct performanta economica. O perioada de repaus mamar adecvata sustine un varf de lactatie mai inalt si un total de lapte pe lactatie mai mare. In fermele UE, productia medie pe vaca ramane in intervalul 7.500–9.000 kg/lactatie (date agregate raportate pana in 2024), in timp ce in SUA media depaseste 10.000 kg. Un repaus scurt sau absent reduce incasarile prin scaderea productiei urmatoare, iar un repaus exagerat de lung (>70 zile) poate creste riscul de supraingrasare si tulburari metabolice, cu costuri veterinare suplimentare.

Costurile mastitei in UE, conform evaluarilor prezentate in 2024 in programe de extensie si sinteze tehnice, se situeaza adesea la 240–300 EUR pe caz (incluzand medicatie, pierderi de lapte, munca si reforma prematura), iar in SUA estimarile variaza frecvent intre 200–400 USD pe caz. Deoarece peste 50% din noile infectii intramammare apar in jurul uscatului si la debutul lactatiei (NMC 2024), respectarea ferestrei de 45–60 de zile si a protocoalelor de uscare devine o masura economica directa.

Indicatori si tinte de urmarit in 2025

• Fereastra de uscare: 45–60 zile; deviatia doar cu justificare veterinara.
• Productie la momentul uscatului: tinta sub 10–12 L/zi pentru o oprire sigura.
• SCC in turma: medie sub 200.000 celule/mL; monitorizari lunare sau la fiecare control.
• Colostru: Brix 22%+; colectare si refrigerare/inghetare imediata pentru biberon.
• BCS la uscare: 3,0–3,25; management al ratiei pentru a evita depunerile excesive.

Institutiile internationale precum FAO si EFSA, respectiv organismele profesionale precum NMC si autoritatile veterinare nationale, subliniaza in rapoartele 2023–2025 importanta integrarii datelor din ferma (productie, SCC, evenimente de sanatate) cu protocoale clare la uscare. In practica, “pana cand se mulge o vaca gestanta?” se traduce in “pana la 45–60 de zile inainte de fatare”, cu o decizie fina individualizata pe baza productiei, sanatatii ugerului, scorului corporal si varstei. O astfel de disciplina operationala sustine atat performanta economica, cat si bunastarea vacii si viabilitatea vitelului la fatare.